Majoritatea crinilor pot fi plantati in gradina fara nicio problema incepand cu primele zile ale primaverii. Astfel gradina dvs. va fi foarte colorata si frumos impodobita pe tot parcursul anotimpurilor calde.

Crinii se numara printre cele mai vechi flori de gradina, fiind inca in Roma si Grecia Antica de neinlocuit in impozantele parcuri de acolo. [...]]]>

Majoritatea crinilor pot fi plantati in gradina fara nicio problema incepand cu primele zile ale primaverii. Astfel gradina dvs. va fi foarte colorata si frumos impodobita pe tot parcursul anotimpurilor calde.

Crinii se numara printre cele mai vechi flori de gradina, fiind inca in Roma si Grecia Antica de neinlocuit in impozantele parcuri de acolo. Nici pana in zilele noastre aceste plante nu si-au pierdut din popularitate, deoarece oriunde isi etaleaza delicatele petale trezesc admiratia oricui. In Evul Mediu crestinii considerau crinii albi ca fiind simbolul puritatii.

Majoritatea speciilor de crin pot fi sadite toamna sau primavara, exista insa si unele specii care trebuie puse obligatoriu vara in pamant. Daca doriti ca gradina dvs. sa arate impecabil pe tot parcursul verii, indicat este sa plantati crinii in perioada martie – mai la un interval de 10 zile. Adica plantati o serie de bulbi, iar ce-a de-a doua serie o plantati 10 zile mai tarziu. Astfel vara vor inflori pe rand, iar cand se ofileste floarea unui crin, imboboceste un altul.

Majoritatea crinilor prefera un loc insorit. Ideal ar fi ca bulbii sa se afle la umbra celorlalte plante si frunze din strat, deoarece astfel sunt feriti de radiatile solare si de o incalzire prea mare. Cine nu are norocul de a detine o gradina, poate sadi bulbii direct in ghivece. Acestea arata foarte frumos in interiorul casei sau pe balcon.

Recomandat este ca in ghivece sa alegem o specie mai mica, spre exemplu “Avignon”, “Cordelia”, “La Reve” sau “Marco Polo”. Acestea cresc maxim 70 cm. poate fi luata in vedere si “Mona Lisa” care ajunge la 40 cm inaltime.

Primele orhidee cunoscute (in regiunile Mediteraneene) au fost numite Orchis – o referinta la cuvantul grecesc care inseamna ”testicule”, din cauza perechilor de tuberculi de forma ovala ai acestor plante.

Aceste orhidee, dar si altele, din cand in cand au fost considerate folositoare in medicina, dar singura orhidee cu valoare economica reala este Vanilla [...]]]>

Primele orhidee cunoscute (in regiunile Mediteraneene) au fost numite Orchis – o referinta la cuvantul grecesc care inseamna ”testicule”, din cauza perechilor de tuberculi de forma ovala ai acestor plante.

Aceste orhidee, dar si altele, din cand in cand au fost considerate folositoare in medicina, dar singura orhidee cu valoare economica reala este Vanilla planifolia, sursa aromei de vanilie. Aceasta orhidee a fost folosita de azteci si a devenit cunoscuta in Europa la putin timp dupa ce spaniolii au cucerit Mexicul.

Orhideele epifite din Indiile de Vest si China au fost aduse in Marea Britanie incepand cu anii 1700. Pana la sfarsitul acelui secol deja erau crescute 15 specii la Gradina Botanica Regala de la Kew (Marea Britanie). Succesul nu a fost notabil, pentru ca orhideele erau crescute in sere fierbinti, umede, cu circulatia aerului foarte mica sau de loc.

Cand tehnicile de cultivare s-au imbunatatit, cu putin inainte de mijlocul secolului XIX, cultivarea orhideelor a devenit o obsesie in lumea celor bogati si cu titlu nobiliar. Colectionarii cutreierau tropicele in cautarea soiurilor noi, trimitand inapoi plante cu tonele. Erau atat de neobositi, incat in unele zone orhideele dorite au devenit rare sau aproape au disparut. Multe dintre orhidee au murit pe drum, si mai multe in mainile nepricepute ale cumparatorilor. Specimenele premiate erau vandute la preturi enorme, ducand la perceptia ca orhideea este o planta destinata doar bogatilor.

Un pericol si mai mare l-a reprezentat distrugerea habitatului. Taierea padurilor pentru exploatarea materialului lemnos sau pentru a crea pamanturi agricole sau pasuni au diminuat foarte serios populatia mondiala de orhidee. Focurile puse intentionat pentru a curata pamanturile, au dus la desertificarea unor intregi zone, asa s-au distrus, de exemplu, multe specii de orhidee din Indonezia. Din fericire, o dezvoltare recenta a fost benefica pentru tarile bogate in orhidee dar cu economia saraca si pentru starea lor economica, dar si pentru conservarea speciilor native. In multe tari, orhideele native se cresc in pepiniere pentru a fi exportate, vandute local sau pentru a imbogati habitatul natural prin replantare.

O alta contributie la cresterea accesibilitatii orhideelor a fost incrucisarea speciilor native. Hibridizarea a inceput in 1850, cand a devenit evident ca orhideele care se incrucisau foarte rar in habitatul lor natural, puteau fi incrucisate de catre un horticultor. Intr-adevar, s-au facut multe incrucisari intre soiuri, lista actuala de hibrizi depaseste mult 100.000 si numarul lor creste in fiecare an.

Dupa ce am terminat

O sa incerc sa ma disculp printr-un anunt de genul: Mai nou ne ocupam si de lucrari de peisagistica. Pentru ca am avut cateva lucrari in domeniul asta am inceput sa stau mai prost cu timpul si implicit sa scriu mai rar aici. Va [...]]]> …..nu am reusit sa ma tin de cuvant. Mea culpa.

O sa incerc sa ma disculp printr-un anunt de genul: Mai nou ne ocupam si de lucrari de peisagistica. Pentru ca am avut cateva lucrari in domeniul asta am inceput sa stau mai prost cu timpul si implicit sa scriu mai rar aici. Va voi arata cateva poze de la o lucrare care, credem noi, a iesit destul de bine. Bineinteles ca puteti sa scrieti comentarii pozitive sau negative sa avem si noi un punct de reper despre calitatea muncii noastre

Mai jos vedeti o parte din curtea pe care am amenajat-o la inceputul lucrarii……

Curte interioara inainte

……si aici partea finala.

curte interioara dupa

inca cateva poze……

]]> http://www.uniflora.ro/blog/2010/05/29/se-pare-ca/feed/ 0